Poezie. Simplu, poezie.

Din ciclul nesfarsitelor „Fapte diverse”, revin cu un alt fapt divers.

Am o dom’shoara in lista de Y!M care avea acu cateva zile urmatorul status: „Poezia nu a fost scrisa pentru critici” (nota: era in engleza, unu la mana, si doi la picior, nu stiu daca era scrisa EXACT asa, dar esenta conteaza). De ce am inceput asa? Paaaaaai. Tre sa existe un inceput, nu? Well, avand in vedere ca iarasi n-am somn, scotoceam netul dupa ceva. Nu stiu exact ce. Oricum, cumva-cumva am ajuns pe un site de poezii. Avand in vedere ca-mi place sa scriu poezii, dar sa le si citesc, am zis sa dau o geana sa vad ce si cum. Si se pare ca lumea e neschimbata. Sa fiu scuzat si/sau injurat pentru ca imi permit sa folosesc urmatoarele cuvinte (ca si citat), dar chiar nu ma pot abtine:

„Intr-un ton sangerand dorinta plenitudinii, ranita de insusi ”spartul” invocat… Un ESTE! ingemanat cu VA FI OARE?… pentru implinirea neimplinirii…

Dulci cioburi Gabriel, amara cupa care se vrea sparta-n ele, excelenta poezia!!! „

Like .. WTF? Am urat intotdeauna criticii literari. In special pe cei care aveau ca „specializare”, poezia. In primul rand, poezia este o forma de exprimare a fiecarui om in parte, prin care acesta descrie _ceva_ (roughly said) anume si ii ofera posibilitatea cititorului de a interpreta cum doreste el, cele scrise. Tocmai in asta consta frumusetea unei poezii (in mare spus). NU poti sa ii impui cuiva punctul tau de vedere asupra unei poezii cum ca „asta a vrut sa spuna marele nostru poet Eminescu”. Suuure, de parca erai acolo cand a ramas fara cerneala … Asa cum o carte iti permite sa-ti imaginezi fiecare loc sau personaj dupa bunul plac, dupa propria-ti imaginatie, asa si o poezie poate avea cate un unic inteles pentru fiecare dintre noi. In al doilea rand, imi vine sa dau afara cand citesc asemenea randuri „pompoase” care au rolul de a evidentia (bleh!) cultura de ceapa literara care zace in intelectul (ascuns de lumina soarelui) celui care le-a scris. Singurul om pe care-l inteleg de ce vorbeste asa este Cornel Dinu. Da nici p’ala nu-l suport.

„Intr-un ton sangerand dorinta plenitudinii” .. A luat cumva poetul bomboane de tuse cu exces de cuie? Poate da .. astfel tonul lui, a devenit dintr-un cristalin purificat la nasterea maiastra a randurilor fastuos ondulate prin creatia divina care .. AAAA! Geeez. Recunosc ca nimeni nu ar trebui sa fie mandru(a) ca vorbeste cu „p*** mea” sau „sa te f**”, dar totodata nimeni nu ar trebui sa exagereze cu astfel de cuvinte, pentru ca nu e cazul. Singura impresie pe care o lasa cineva care vorbeste astfel e ca ori a mancat prea multe carti la viata lui si acum pur si simplu trebuie sa le scuipe afara, ori, cum am mai zis, trebuie sa-si etaleze intelectul in fata celor care citesc randurile .. o nevoie de afirmare. Nu ma intelegeti gresit. N-am nimic cu cei care citesc (mult sau foarte mult), care se informeaza samd. E bine sa ai un vocabular bogat, fara nici o indoiala (apropo, tot am vazut „nicio” peste tot si chiar mi se pare o mare porcarie .. o sa raman la vechile obiceiuri :) ). Dar sa scrii sau sa vorbesti in felul acesta .. fiecare cuvant scris sau spus sa fie ceva … in afara vocabularului de zi cu zi .. no comment. Imi e sila deja :)

In fine. Chiar nu ma asteptam sa gasesc asemenea comentarii la poezii .. pe net. Poate la ora mea de romana pe cand eram in liceu (asa zic de parca au trecut 10 ani). N-am mai apucat sa-i dedic profei mele de romana urmatoarele versuri .. ca am uitat de ele. Dar le las aici .. cu dedicatie .. celor care se simt :)

Lăsaţi cuvintele să cânte orişicui,

Ce vor urechile şi mintea să-nţeleagă.

Nu împărţiţi cuvântul, nu explicaţi nicicui,

Nu faceţi dintr-un vers, o iliadă.

 

Vorbiti de înţeles ascuns în versuri şi cuvinte;

Sunt doar iluzii literare ce vă trec prin minte.

Anunțuri

6 răspunsuri to “Poezie. Simplu, poezie.”

  1. M. Keller Says:

    :D Probabil unul dintre cele mai bune posturi pe care le-ai scris. Si nu neaparat pt ca sunt de acord cu el. Nu stiu daca mai tii minte tentativele de descifrare a intelesurilor ascunse din „Iapa lui Voda”. Cum iapa era, vezi Doamne, un alter ego. Mi se parea amuzant cum reuseam sa ‘discutam’ un roman de 400 de pagini in vreo 4-5 pagini de caiet, iar o poezie de cinci strofe, in 6 pagini de caiet (vezi Arghezi). De parca romanul era posirca diluata iar poezia alcool pur.

    Daaar totusi sunt de acord cu schimbarea in „nicio”. Nu cu motivele ei (trebuie sa faca ceva cei de la academie – ceva, orice-, sa nu para ca taie frunza la caini), ci cu schimbarea in sine. Nu stiu daca asta e un motiv intemeiat, dar nici „niciodata” nu se scrie despartit. Si nu sun tem a si a tici ca re vor besc sa ca dat. Cuvintele lungi sunt foarte bune. Nu stiu unde-am citit ca dupa Revolutie, in acea febra a schimbarii, au vrut doctii de la academie sa schimbe „ge/gi” in „dje/dji” (ca-n franceza), „ghe/ghi” in „ge/gi” (ca-n germana), „chi/che” in „ki/ke”, „oa” in „wa”, „ia”-semivocala in „ya”, plus alte cateva sunete. Sa aiba ortografia complet fonemica. Si tu te plangi de „nicio”! :P

  2. Daca as fi continuat cu eternele exemple de la orele de romana, nu mai terminam nici azi de scris :) In ceea ce priveste „nicio”, poate e de la obisnuinta. Dar totusi sunt de parere ca aceasta schimbare a venit NUMAI si NUMAI din lipsa de alta ocupatie. Mai exact, vorba ta „trebuie sa faca ceva cei de la academie – ceva, orice-, sa nu para ca taie frunza la caini”. Oricum, nu-s eu expert in ale limbii romane, asa ca e doar o parere peste care se poate trece cu vederea :) App, un 1 mai cat mai lenes tuturor :P

  3. emilythestrange Says:

    draga domnule sktes (ai scris pe undeva numele tau adevarat? daca nu, te rog sa il scrii. mie mi-ar placea sa il stiu. daca nu vrei sa il stie toata lumea, te rog sa mi-l spui la ureche. daca ti-ai scris numele, imi cer scuze ca nu l-am vazut, dar sunt putin chioara) am spus si eu la scoala ca e o tampenie toata treaba asta cu limba romana, iar profa (nu profa mea, alta profa) mi-a spus pe un ton rastit „draga domnisoara, limba este un organ in permanenta schimbare si nu se schimba sau ramane asa cand ai tu chef” (cred ca nu voi uita niciodata replica asta. proasta naibii…). deci asa iti zic si eu: draga sktes, limba este un organ in permanenta schimbare si nu se schimba sau ramane asa cand ai tu chef. DAAA??? :D

    haha… distractie placuta de 1 mai :)
    ce nesimtire din partea noastra… vorbim urat despre limba romana, chiar de 1 mai :D muahahahhaa

  4. Mary cu Y Says:

    Un lucru e cert: „Riga Crypto si lapona Enigel” e o poezie cu caracter fictiv :D.

  5. „Riga Mary si lapona Eniko” ai vrut sa zici, nu ? :))

  6. Mary cu Y Says:

    beeey, jmekere!deci pe mine tu nu ma faci ciupearca, da?:)) lasa k vorbim noi in particular!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: